|
„Casa Europei“ Cluj-Napoca, în colaborare cu Adevărul
de Cluj şi Szabadsag,
a derulat recent proiectul „În dialog cu 12 portrete clujene în
Europa”, un exerciţiu cetăţenesc pentru a înţelege
mai bine ce aduce nou Uniunea Europeană pentru clujeni. Timp
de 3 luni, în fiecare săptămână, Adevărul
de Cluj şi Szabadsag au găzduit întrebările clujenilor
despre noul lor statut de „cetăţean
european” şi despre ce doresc ei de la „aleşii pentru
Parlamentul European“.
Primul an ca membru al Uniunii Europene reprezintă
pentru România o provocare uriaşă. Goana după fondurile
europene va deveni un adevărat „sport naţional”, iar
factorii decizionali din România au responsabilitatea de a implementa
un mecanism eficient de lucru pe axa Bruxelles-Bucureşti.
Transparenţa reală a alocării fondurilor comunitare
este crucială. Obiectivul principal al proiectului nostru
a fost de a discuta cu cetăţenii şi a încerca să
îi ghidăm în a înţelege mai bine rolul pe care ei pot
să îl joace în Uniunea Europeană.
Întrebările celor 12 clujeni şi răspunsurile date
de „Casa Europei” Cluj-Napoca:
-
STUDENT
-
PENSIONAR
-
MEDIC
-
FUNCTIONAR
-
PROFESOR
-
SOFER
-
AGENT DE TURISM
-
MUNCITOR
-
SPORTIV
-
AGRICULTOR
-
VANZATOR
IN MAGAZINUL ALIMENTAR
-
DIRECTOR
„De ani de zile colaborăm foarte bine cu Asociaţia „Casa
Europei” Cluj-Napoca, încercând să aducem mai aproape de
clujeni Uniunea Europeană. Acest ultim proiect ne-a apropiat
şi mai mult de cititori şi ne-a dat posibilitatea să
aflăm aşteptările, dorinţele, opiniile dar
şi temerile lor în legătură cu integrarea României
în Uniunea Europeană. Analiza acestora poate constitui oricând
un bun punct de plecare pentru orice analiză a felului în
care românii, în general, iar clujenii în particular, îşi
imaginează prezenţa lor în familia ţărilor
membre UE. E, altfel spus, un material cu certe calităţi
informaţionale dar şi jurnalistice.” (Sorin
CALIN, redactor la Adevărul de Cluj)
„Indiferent de ocupaţie, persoanele în cauză au formulat
multe întrebări generale legate de UE, de schimbările
ce provin din calitatea de membru a comunităţii europene.
Astfel, proiectul, pe lângă faptul că a clarificat nişte
lucruri de bază, a mai demonstrat ceva foarte important:
este nevoie de şi mai multe campanii de informare în chestiuni
legate de UE, pentru că, pe lângă aspectele generale,
sunt numeroase „amănunte” ce trebuiesc bine clarificate. Faţă
de exemplul altor state membre, la timpul potrivit, guvernul
de la Bucureşti din păcate nu s-a implicat în campanii
de informare, acest lucru trebuie recuperat neapărat.” (Edit
KEREKES, redactor-şef adjunct la
Szabadsag)
8/01/2007 -
Clujenii şi mitul european
12/04/2007
- Transparenta trebuie sa însoteasca finantarile comunitare
Reflectarea proiectului in presa
locala si romaneasca (ianuarie – aprilie 2007)
|